Am citit cu foarte mare interes articolul lui Dragos-Paul Aligica intitulat “Campania Geoana: Culisele internationale“. Voi trece dincolo de aspectele referitoare la Geoana si as dori sa comentez putin afirmatia conform careia politica externa a SUA ar fi eronata in ceea ce priveste Europa de Est. NU pretind ca as fi specialist in politica internationala, dar as dori sa nunantez putin aceasta afirmatie.
Nu stiu daca se poate spune ca politica SUA in Europa de Est ar fi contrasemnata de mai multe erori sub administratia Obama. Un lucru este clar insa: actiunea politica a SUA s-a schimbat destul de mult de cand Barack Obama este presedintele SUA. Cred ca este prematur sa spunem daca noua orientare ale Statelor UNite este gresita sau nu. Este diferita. Ramane de vazut care vor fi roadele.
Este, insa, evident faptul ca SUA si-au pierdut, aparent, interesul pentru Europa de Est in favoarea unei actiuni mult mai definite in partea estica a Eurasiei. Recentele vizite in Japonia si China arata cu prisosinta acest lucru. In acea parte a lumii SUA au interese multiple. Japonia este “aliatul cel mai important” la nivel militar, in timp ce China este statul de la care SUA au imprumutat cei mai multi bani. SUA sunt puse intr-o situatie extrem de dificila, intrucat relatia cu Japonia poate fi perceputa la Beijing drept un pinten in coastele Chinei, in timp ce relatiile economice americano-chineze pot fi percepute la Tokyo drept o provocare pentru Japonia. Prin urmare, vizita lui Obama in Asia avea ca scop realizarea unui echilibru. In ce masura a reusit acest lucru, ramane de vazut. Cert este ca vizita in Japonia a pus pe tapet o problema extrem de spinoasa referitoare la bazele americane din insula Okinawa.
In schimb, aflandu-se in China, Obama a vorbit despre drepturile omului, dar a refuzat sa faca declaratii referitoare la problema Tibetului. Declaratiile oficiale s-au rezumat la sublinierea relatiilor economice bune intre China si Statele Unite.
Aceasta preocupare sporita fata de partea estica a Eurasiei a pus pe foc tarile Europei de Est care s-au simtit oarecum parasite. Renuntarea la instalatiile din cadrul scutului antiracheta ce urmau a fi pozitionate in Polonia a intarit acest sentiment acut al dezamagirii. Cred insa, ca toate aceste aspecte ar trebui cantarite la lumina interviului pe care Zbigniew Brzezinski l-a dat in Cehia acum putin timp si preluat de Hotnews.ro. Brzezinski spunea ca statele din Europa de Est ar trebui sa dea dovada de maturitate si sa-si rezolve singure tensiunile cu Rusia, fara sa apeleze mereu la sprijinul diplomatic al Statelor Unite.
Declaratia lui Brzezinski, eminenta cenusie a politicii internationale americane, mi se par extrem de pertinente. Dupa douazeci de ani de la caderea cortinei de fier, tari precum Romania, UNgaria, Cehia, Polonia si chiar Ucraina ar trebui sa faca front comun pentru a face fata presiunilor care vin din partea Moscovei. Cel mai adesea aceste presiuni sunt de tip economic, mai exact, energetic. Cred ca o diplomatie comuna a statelor din Europa de Est in jurul unor state pivot precum Polonia si Ucraina ar putea face fata acestor provocari.
In aceast context, o politica externa stabilita de comun acord intre SUA si tarile Europei de Est s-ar putea arata extrem de rodnica, daca tarile din Est ar face front comun pe partea de vest a Eurasiei, in timp ce SUA s-ar implica activ in partea de est. Statele UNite si-ar spori influenta in estul Asiei, in timp ce statele Europei de Est si-ar putea demonstra, in sfarsit, maturitatea.
Sunt, insa constient, ca lucrurile nu sunt atat de simple precum par, atata timp cat intre tarile Europei de Est nu exista un consens larg cu privire la o actiune politica comuna, iar exemplul cel mai elocvent in acest sens ar fi relatiile dintre Romania si Rusia. Ucraina a digerat cu greu pierderea procesului de la Haga pentru platforma continentala, lucru ce ingreuneaza intrucatva relatiile dintre Romania si Ucraina.
Cu toate aceste dificultati, cred ca noua orientare politica a SUA nu este neaparat o eroare ci un vot de incredere acorat tarilor Europei de Est, iar acestea ar trebui sa profite din plin de acest vot de incredere pentru a-si demonstra maturitatea si importanta in contextul geopolitic mondial.
cât timp statele din Europa de Est nu sunt independente dpdv energetic nu-?i prea permit s? aib? o pozi?ie ferm?, bazat? doar pe inten?ii frumoase. de ce oare germania are rela?ii economice atât de strânse cu rusia, iar fran?a mai pu?in? fran?a are energie nuclear?.
Pai exista proiecte internationale care tocmai incearca sa miscoreze rolul Rusiei de putere energetica. Vezi South Stream si Nabucco.
Da, este adevarat ca europenii ar trebui sa invete sa se apere singuri si ca UE sa devina mecanismul pentru care a fost creata… o contragreutate vs. US. Insa sunt inca mult prea divizati si tarile din vest folosesc orice oportunitate de a-si vedea sacii in caruta, indiferente la intereselor rudelor mai slabe din est.
South Stream nu este pe aceeasi lungime de unda cu Nabucco, sa nu confundam lucrurile. Nabucco este proiectul de suflet al diplomatiei lui Basescu, el ar insemna intr-adevar o iesire din sfera de influenta a Rusiei.
Pe de alta parte un castigator al premiului Nobel era criticat azi chiar de catre leftistii care de obicei il sustin.
http://news.yahoo.com/s/nm/20091209/pl_nm/us_nobel_obama_humanrights
In primul rand, o remarca, nu cu tenta jignitoare sau asa. Nu stiu ce consideratii ai tu, dar eu zic totusi ca Europa de Est include tari ca Armenia, Georgia si alea pe acelasi meridian. Mi se pare un pic aiurea sa zicem ca Romania sau Polonia sunt in Europa de Est din moment ce distanta dintre Romania si Franta sau Spania e aproximativ aceeasi cu aia pana in Armenia sau Georgia.
Tarile de care zici tu s-au simtit parasite pentru ca ele chiar aveau impresia ca NATO da doi bani pe ele. Toate tarile astea noi in NATO se inseala amarnic daca ele chiar cred ca alianta asta este in interesul lor. Sa zica americanii asa ceva e ca si cum ar zice rusii ca Mongolia sunt prioritatea lor numarul 1, prietenii lor. Sa fim seriosi, Europa Centrala si de Est sunt pioni aruncati in fata rusilor ca sa vada americanii cum or sa reactioneze rusii si sa stie cum sa se adapteze situatiei.
OPtxyC advjuwzurwtj, [url=http://facliztexytt.com/]facliztexytt[/url], [link=http://fmtufzwhvukj.com/]fmtufzwhvukj[/link], http://vreumtzgslxj.com/
da, dar pân? atunci mai e
da. gratuitul Premiu Nobel pt Pace decredibilizeaza si mai mult, daca mai era nevoie, comitetul care acorda respectivul premiu. Da, e un premiu de incurajare, dar n-o sa-l oblige cu nimic pe Obama, agenda administratiei americane nu se impiedica in asemenea „sinecuri”