Reflexii despre unicameral si numarul de parlamentari

Dupa validarea referendumului din 22 noiembrie cred ca discutiile politice ar trebui canalizate mai mult spre o dezbatere generala despre Constitutie si cum ar trebui transpuse in practica rezultatele referendumului. Premizele noastre sunt doua: Parlamentul unicameral si reducerea numarului de parlamentari de la 469 la 300.  A venit vremea sa discutam fara resentimente, fara simaptii si antipatii fatise, sa judecam la rece analizand lucid datele de care dispunem. In cele ce urmeaza as dori sa prezint cateva date de care cred ca orice discutie in acest sens ar trebui sa tina cont.

State cu parlament unicameral

Ma uitaim ieri la Sinteza zilei. Nimic spectaculos, doar niste oameni (unii pe care ii consider inteligeni) care s-au adunat in studio  sa faca misto de tot ce se poate. La un moment dat a venit randul unicameralului, iar Victor Ciutacu a enumerat selectiv cateva tari cu parlamentu unicameral, subliniind Belarus si Cuba.  Enumerarea sa a fost, insa, tendentioasa as zice. Privind obiectiv lucrurile, iata care sunt tarile din UE cu parlamentul unicameral: Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Portugalia, Bulgaria. Suedia, Slovenia, Slovacia, Malta, Luxemburg. Lituania, Letonia, Cipru.

Iata ca pe lista statelor cu parlament unicameral se afla cele trei state in care nivelul de trai este cel mai ridicat din Europa: Danemarca, Suedia, Finlanda (excluden teritorii ca Liechtenstein, Andorra, Monaco etc). De mentionat ca doua dintre aceste trei tari sunt monarhii parlamentare, in speta Danemarca si Suedia. Apoi, regasim pe aceasta lista un numar insemnat de tari care au trecut prin comunism ca de exemplu: Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Slovacia.

Un alt aspect extrem de interesant este ca aproape toate statele cu parlament unicameral sunt ori republici parlamentare, ori monarhii parlamentare. Danemarca si Suedia sunt monarhii prlamentare, in timp ce Portugalia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia si Bulgaria sunt republici parlamentare.

Sa trecem acum la analizarea acestor date. Conform observatiilor noastre se pare ca un parlament unicameral recere un regim parlamentar, fie ca est evorba de monarhie sau republica. In Europa nu exista state cu parlament unicameral si care sa foloseasca un sistem politic prezidential sau semi-prezidential.

O alta concluzie ar fi aceea ca un parlament unicameral este dezirabil doar in cadrul tarilor mici. Niciuna dintre tarile care au deocamdata parlament unicameral nu sunt mai mari decat Romania, ci, dimpotriva, vizibil mai mici. Prin urmare, pentru ca Romania sa functioneze mai bine cu un parlament unicameral, ea ar trebui sa fie o tara mai mica si sa se defineasca printr-un regim politic parlamentar. Asupra primei conditii nu avem o influenta semnificativa, dar a doua conditie poate fi accesibila prin schimbarea Constitutiei. Ramane de analizat daca intr- o tara cu 21 milioane locuitori poate functiona eficient un parlament unicameral.

Reducerea numarului de parlamentari

In mod normal, exista o legatura foarte stransa intre introducerea parlamentului unicameral si reducerea numarului de parlamentari. Prin suspendarea unei camere s-ar reduce automat si numarul de parlamentari. Ramane insa intrebarea daca, nu cumva, numarul de parlamentari poate fi redus si daca se pastreaza forma actuala a Parlamentului?

Pentru a raspunde acestor intrebari, cred ca ar fi util sa analizam proportia parlamentar/numar de locuitori in statele a caror parlamente sunt bicamerale.

Franta: 1 parlamentar la 69.011 locuitori

Germania: 1 parlamentar la 123.538 locuitori

Italia: 1 parlamentar la 62.171 locuitori

Marea Britanie: 1 parlamentar la 43.948 locuitori

Spania: 1 parlamentar la 75.446 locuitori

Olanda: 1 parlamentar la 71.715 locuitori

Romania: 1 parlamentar la 45.839 locuitori.

Se poate observa astfel ca, procentual, Romania are mai mult parlamentari decat alte tari mari cu parlamente bicamerale. De regula in tarile mai mici aceasta proportie este mai mare, in medie 1 parlamentar la 35.000 locuitori. Romania are insa neajunsul ca nu poate fi considerata tara mica, dar nici mare precum Germania sau Franta. In acest caz cred ca punctul de orientare al Romaniei ar trebui sa fie Olanda, care are o populatie mai scazuta decat Romania si proportia  este de 1 parlamentar la 71.715 locuitori.

Daca Romania si-ar mentine parlamentul bicameral, dar ar scadea numarul de parlamentari la 300, ar ajunge la o proportie de 1 parlamentar la 71.662 locuitori, apropiindu-se de aceeasi proportie a Olandei pe care am considerat-o cea mai potrivita pentru Romania.

Analizand la rece toate aceste rezultate cred ca, obiectiv vorbind, solutia cea mai buna pentru Romania ar fi mentinerea Parlamentului bicameral si reducerea numarului de parlamentari la 300. Astfel, Romania s-ar inscrie in parametrii politicii care definesc unele tari unde nivelul de trai este foarte ridicat.

Sfoara in tara

About Dan Patrascu