Mirajul teoriilor conspira?ioniste

Lumea ar fi mult mai banal? dac? nu ar exista teorii conspira?ioniste. Chiar dac? aceste teorii nu sunt, ?i nu pot fi, dublate de un background argumentativ foarte coerent, ele anim? dezbaterea ?i creeaz? linii de falie, trasând foarte rapid conturul taberei “pro” ?i pe cel al “taberei contra”. Discu?iile oamenilor de rând sunt cel mai adesea pres?rate cu teme conspira?ioniste, adesea promovate în mod incon?tient. De la geostrategie si pân? la vaccinul contra gripei porcine, popula?ia este adesea bombardat? cu asemenea teorii care vin din partea unui grup restrâns de oameni, dar extrem de persuasiv. Discursul apocaliptic ?i milenarist are priz? la public, acesta fiind fundalul pe care sunt inserate toate celelalte tematici conspirationiste, incepând de la filmele lui Michael Moore si terminând cu filmele lui Dan Brown.

La nivel de mesaj, cred c? fiecare om a intrat în contact cu asemenea tematici. În unele cazuri, mesajul este preluat ?i transmis mai departe cu înflorituri, dar f?r? o cuno?tiin?? solid? a argumenta?iei ce se afl? în spatele mesajului preluat. Astfel incât, despre vaccinul contra gripei porcine ?i despre noua ordine mondial? oricine se simte în m?sur? s?-?i dea cu p?rerea, de la bebelu?a Oana pân? la badea Ion.

Din p?cate, o discu?ie argumentat? cu un sus?in?tor al teoriilor conspira?ioniste este adesea aproape imposibil?, pentru c? emi??torii unor astfel de teorii sunt, de cele mai multe ori, dep??i?i de implica?ia real? a acestora, necunoscându-le nici originea ?i nici scopul. Ei se fac portavocile unui mesaj venit parc? din eterul ignoran?ei ?i se simt veritabili mântuitori ai omenirii, or aceast? atitudine taie din fa?? posibilitatea vreunei discu?ii argumentate.

Termenul de teorie conspirativ? a fost, ini?ial, un termen descriptiv neutru pentru orice tip de consipra?ie civil?, politic? sau criminal?. În ultimile decenii, sensul acestui termen a fost deturnat, denumind ast?zi un adev?rat curent cultural care are tendin?a de a explica diferite evenimente istorice prin intermediul unei ac?iuni secrete, de multe ori cu implica?ii paranormale. În ultimile dou? decenii, teoriile conspira?ioniste au devenit un loc comun al mass-mediei interna?ionale, f?când din acestea o adev?rat? mi?care cultural? în care conspira?ionismul vine s? detroneze democra?ia din postura de paradigm? politic? dominant?.

Conspira?ionismul este o realitate care trebuie privit? neap?rat ?i din punct de vedere psihologic. Astfel, se poate observa c? persoanele care au tenin?a de a da crezare unei teorii conspira?ioniste, sun dispu?i s? dea crezare, ulterior, mai multor teorii de acest tip. Mecanismul psihologic este simplu ?i se bazeaz? pe dorin?a omului de a conferi o semnifica?ie anumitor evenimente sau realit??i. Atunci când accesul la informa?ie este destul de limitat iar o persoan? nu este în m?sur? s? accead? la izvoare de prim? mân? despre un anumit eveniment, individul tinde s? confere evenimentului o semnifica?ie conspira?ionist?, datorit? faptului c? o poate plasma chiar el. De cele mai multe ori, adep?ii teoriilor conspira?ioniste sunt caracterizati printr-un grad de autosuficien?? extrem de ridicat, considerând c? ei în?i?i sunt un etalon de gândire. Astfel, conspira?ionismul a devenit o mi?care cultural? predominant popular?. Aproape niciodat? nu ader? la astfel de teorii profesori universitari, politicieni, oameni de afaceri etc.

Privit dintr-un alt unghi psihologic, conspira?ionismul este o proiec?ie a sinelui asupra unor grupuri organizate sau asupra unor evenimente anume. De regul?, individul tinde s? proiecteze asupra conspira?ioni?tilor aspectele negative ale sinelui. De exemplu, conspira?ioni?tii proiecteaz? foarte des pornirile sexuale inhibate asupra organiza?iilor a?a-zis secrete care sunt asociate ideii de nou? ordine mondial?. Astfel, în mentalul colectiv al conspira?ioni?tilor exist? convingerea extrem de hot?rât? c? în cadrul întâlnirilor unor astfel de organiza?ii au loc orgii sexuale.  Aceast? tendin?? poate fi observat? extrem de bine în filmul Eyes wide shut regizat de Stanley Kubrik. Acest lucru poate s? fie adev?rat, dar, în aceea?i m?sur?, poate s? nu fie adev?rat, prin urmare absolutizarea acestei teorii nu poate duce decât la un fel de dogmatism autosuficient care risc? se nu mai ?in? cont de realitate. De aici pân? la paranoia nu mai este decât un singur pas.

New World Order

Una dintre teoriile conspora?ioniste cele mai populare este cea referitoare la noua ordine mondial?, în englez? New World Order (NWO). Aceast? teorie consider? c? exist? o preocupare a elitelor interna?ionale de a crea un unic guvern global, detronând astfel guvernele fiec?rui stat suveran în parte. Acest scop ar fi orchestrat de un grup restrâns de oameni care se folosesc de mai multe organiza?ii de fa?ad?. Teoriile despre NWO au ap?rut, pentru prima dat?, în cadrul dreptei cre?tine din SUA, incluz?nd aici ?i mi?carea cre?tin? funamentalist?, dar au fost preluate, apoi, inclusiv de spectrul oamenilor de stânga, pentru a fi exportate, ulterior, ?i în Europa. Opozitorii acestor teorii au ar?tat, îns?, c? aceast? isterie conspira?ionist? nu face altceva decât s? dea ap? la moar? mi?c?rilor anarhice, ceea ce ar putea duce la subminarea democra?iei.

Termenul NWO a fost folosit pentru prima dat? de politicieni precum Woodrow Wilson ?i Winton Churchill, nu atât pentru a promova ideea unui guvern global, ci pentru a întrez?ri, dup? cele dou? r?zboaie mondiale, o nou? perioad? a istoriei în care politica ar trebui s? sufere anumite schimb?ri pentru evitarea unor catastrofe precum r?zboaiele mondiale. Wilson ?i Churchill aveau în vedere, în primul rând, identificare ?i posibila rezolvarea a unor probleme globale, încercând o regândire a întregului sistem politic ?i economic mondial. Aceste idealuri au dat na?tere unor institu?ii precum ONU, NATO, sistemul Bratton Woods etc.

Toate aceste demersuri au dat ap? la moar? conspira?ioni?tilor de toate culorile, luând na?tere dou? mi?c?ri conspira?ioniste distincte: cea de stânga ?i cea de dreapta. De cele mai multe ori promotorii de stânga ?i de dreapta a conspira?ionismului au intrat în conflict, nereu?ind s? se pun? de acord cu privire la semnifica?ia real? a acestor noi realit??i.

Mai mult? coeziune a existat, îns?, în cadrul conspira?ionismului de factur? fundamental-cre?tin?. Dincolo de diferen?ele confesionale, evanghelizarea televizat? a pastorilor americani a pus mereu accent pe elementele apocaliptice care pot fi reg?site în ideea e NWO. Bazându-se pe anumite profe?ii din Ezechiel, Daniel ?i Apocalips?, conspira?ioni?tii cre?tini nu au ezitat s? afirme c? sfâr?itul lumii bate la u??, reu?ind s? asocieze organiza?iile interna?ionale nou înfiin?ate unor semne apocaliptice propov?duite în Biblie.

În acest context, o aten?ie deosebit? merit? teoriile conspira?ioniste din mediul ortodoxiei fundamentaliste de amprent? ruseasc?. Profitând de isteria apocaliptic? exportat? de SUA în Europa, fundamentali?tii ortodoc?i nu ezit? s? promoveze un conspra?ionism menti s? eviden?ieze superioritatea ortooxiei, identificând institu?ia papal? cu Antihristul ?i afirmând c? mântuirea sufletului poate avea loc doar în cadrul Bisericii Ortodoxe. Astfel, conspira?ionismul ortodox fundamentalist are o foarte puternic? amprent? apologetic?, ceea ce se concretizeaz? printr-un limbaj extrem de agresiv la adresa catolicilor ?i la adresa Vaticanului în general.

F?r? a nega diferitele disfunc?ionalit??i ?i deficien?e ale organiza?iilor interna?ionale create dup? cel de al doilea r?zboi mondial, trebuie remarcat c? la 70 de ani dup? creare, lumea se afl? înc? foarte departe de un guvern mondial, cu atât mai mult cu cât ONU î?i pierde tot mai mult? influen?? în politica interna?ional?. Mai mult, a afirma c? globalizarea nu a adus nimic bun, ar fi un demers par?ial ipocrit. În acela?i timp, este la fel de evident c? procesul de globalizare a creat uria?e inegalit??i între occident ?i ??rile s?race. Dar acest lucru se datoreaz?, în mare parte, unor caren?e la nivel moral a liderilor politici ai lumii. Prin urmare, ceea ce conspira?ioni?tii a?teptau imediat dup? înfiin?area ONU nu s-a întâmplat nici la 70 de ani de la acel moment ?i este la fel de departe de a se întâmpla ?i de acum încolo. Trebuie subliniat, astfel, c? teoriile conspira?ioniste referitoare la NWO nu trebuie absolutizate, ci, dimpotriv?, trebuie cânt?rite atent ?i cu luciditate.

Organiza?ii conspira?ioniste

Exist? o serie de organiza?ii mai mult sau mai pu?in secrete care, în mentalul colectiv, sunt asociate cu ideea de conspira?ie.

1. Bilerberg Group: este de fapt o conferin?? anual? la care se poate accede doar pe baz? de invita?ie ?i care reune?te  130 de participan?i, mul?i dintre ei fiind oameni cu o influen?? destul de sporit? în sfera politic?, bancar?, economic? etc.

Prima astfel de conferin?? s-a desf??urat la hotelul Bilderberg, de lâng? Arnhem (Olanda) în perioada 29-31 mai 1954. Unul intre ini?iatorii cei mai dedica?i acestei cauze a fost Józef Hieronim Retinger care, fiind descump?nit de anti-americanismul crescând din Europa, a propus o întâlnire în care liderii de state din Europa ?i SUA s? se cunoasc? mai bine ?i s? promoveze convie?uirea culturii americane cu cea europene. Retinger a f?cut aceast? propunere prin?ului Bernhar al ??rilor de Jos, care ?i-a oferit imediat sprijinul. Conferin?a a fost considerat? un succes, drept pentru care s-a hot?rât repetarea anual? a acesteia.

Din punct de vedere organiza?ional, grupul Bilderberg î?i alege un Comitet de Coordonare format din câte 2 membrii din fiecare ?ar? admis? la conferin??. Acest comitet are datoria de a organiza conferin?ele anuale.

Grupul Bilderberg a fost asociat organiza?iilor conspira?ioniste deoarece presa nu are acces la conferin?ele organizate anual. În aceea?i m?sur?, grupul Bilderberg nu d? niciodat? comunicate de pres? cu privire la subiectele discutate în cadrul conferin?elor.

Ultima întâlnire a avut loc la Atena în mai 2009, înâlnire la care au participat, printre al?ii, Robert Zoellick -pre?edintele B?ncii Moniale- , Juan Manuel Barroso  – pre?edintele Comisiei Europene-, ?i regina Beatrix a ??rilor de Jos.

2. Francmasoneria: este o alt? organiza?ie cvasi-secret? asociat? cu idei conspira?ioniste. A luat na?tere în Marea Britanie în secolul al XVIII-lea, dar s-a r?spândit la scurt timp în toate ??rile occidentale. Francomasoneria este organizat? în Mari Loje Masonice, conduse de un Mare Maestru. Fiecare Loj? de?ine un oarecare grad de autonomie ?i jurisdic?ie total? asupra teritoriului în care se afl?.

Francmasonii sunt o organiza?ie ocult?, pân? la urm?, care pretinde membrilor s?i s? cread? într-o Fiin?? Superioar?, f?r? ca natura acesteia s? fie explicitat?. Întâlnirile masonilor se desf??oar? dup? anumite ritualuri bine stabilite ?i în mare parte secrete. Fiecare Loj? Masonic? î?i poate crea propriul ei ritual. Un individ care aspir? s? devin? mason trebuie s? treac? printr-un parcurs de ini?iere pe care trebuie s?-l ?in? secret.

Reprezentan?ii masoneriei engleze?ti au reiterat mereu c? masoneria nu este o organiza?ie politic?, întruc?t are membrii cu viziuni politice total diferite.

Datorit? laturii secrete a masoneriei, aceasta a fost asociat? cu teoriile conspira?ioniste. Exist?, îns? anumite argumente împotriva unei astfel de asocieri, sau care ne fac s? credem c? ipoteticul obiectiv de a instaura o nou? ordine mondial? este mult prea mare pentru p?l?ria masonic?.

a) Masoneria nu este o organiza?ie cu un grad ridicat de coeziune. În cele mai multe ??ri, chiar ?i în Marea Britanie, exist? mai multe loje masonice chiar în acela?i ora? care nu se recunosc reciproc si isi creaza tot felul de probleme.

b) Acceptarea femeilor în rândul membrilor este un alt aspect care îi divizeaz? pe francmasoni. Unele loje sunt vehement împotriv?. Pe de alt? parte, au luat na?tere chiar loje masonice feminine.

3. Council on Foreign Relations: este o organiza?ie nonprofit american? având ca scop armonizarea politicii externe americane cu cea a celorlalte ??ri. Editeaz? revista bilunar?: Foreign Affairs. Organiza?ia s-a dovedit a fi pe parcursul istoriei unul dintre principalii motori ai geostrategiei americane, drept pentru care CFR a fost asociat cu organiza?iile de tent? conspira?ionist?.

4. Comisia Trilateral?: este o organiza?ie privat? menit? spre a spori colaborarea dintre Statele Unite, Europa ?i Japonia. A fost înfiin?at? în 1973 la ini?iativa lui David Rockefeller. Este principala oponent? a Council on Foreign Affairs. Din rândurile sale au f?cut parte membrii prestigio?i, intre care mul?i pre?edinti ai SUA. De men?ionat c? membrii Comisiei Trilaterale nu au voie, prin statut, s? ocupe func?ii institu?ionale înalte. În momentul în care membrii, dobândesc astfel de func?ii sunt îndemna?i s?-?i prezinte retragerea din Comisie.

În lista fostilor membri îi reg?sim pe: George W. Bush, Bill Clinton, Jimmy Carter, Harry Kissinger, dar ?i pe Mugur Is?rescu!

Toate aceste organiza?ii concureaz?, de cele mai multe ori, una împotriva celeilalte în vederea dobânirii unei influen?e sporite. Nimeni nu poate contesta c? ele pot avea ?i scopuri conspira?ioniste, dar faptul c? se ?icaneaz? reciproc le pune pe toate în imposibilitatea de a-?i realiza obiectivele ascunse, dac? acestea exist?. Natura uman? îns??i este cel mai mare du?man al teoriilor conspira?ioniste, întrucât nu poate exista un unic grup de elite, ci mereu vor exista mai multe grupuri de elite în concuren??. În func?ie de împrejur?rile istorice un grup sau altul va avea o influen?? mai mare sau mai mic?, dar nicioat? un singur grup nu va putea avea o influen?? total? asupra lumii, drept pentru care toate teoriile conspira?ioniste trebuie privite cum grano salis ?i nu crezute în mod aprioric ?i absolut!

Update, Provocare: Aceasta discutie se pare ca a provocat o dezbatere destul de aprinsa prin urmare ma gandeam sa o transmit mai departe si altor bloggeri sub forma de provocare: Asadar arunca manusa de a scrie ceva pe aceasta tema urmatorilor bloggeri: Arca lui Noe, Garcia Muerte, Deceneu, Flavius Obeada, Adrian Barbat, Camil Stoenescu, Dan Caramidariu, Florin Matei, si World Changed.

Sper sa raspunda cat mai multi.


Sfoara in tara

About Dan Patrascu