Când în Polonia s-a făcut linişte, acolo unde mă aflam eu ardea soarele primăverii. Lacrimile polonezilor au ajuns la mine in ziua urmatoare prin picurii de ploaie care aveau gustul doliului. Mă aflam la Oradea, fără internet şi fără televizor. Un prieten mi-a spus câte ceva despre tragedia de la Smolensk. Apoi am sunat alţi prieteni pentru a afla mai multe detalii. Cum a fost posibil? De ce toţi cu acelaşi avion? De ce chiar în ziua comemorării victimelor de la Katyn?
Întrebări fluviu cu râul răspunsurilor secat de-a binelea sau mult prea învolburat de ipoteze. Paul Gabor, şi nu numai, vorbec despre destin, despre Dumnezeu care-şi cheamă la el nomenclatura. Eu nu aş vedea lucrurile chiar aşa. E doliu, lumea e cutremurată. Şi totuşi, sunt unele lucruri care trebuie spuse.
Condiţiile meteo de la Smolensk erau extrem de nefavorabile, pista de aterizare mult prea scurtă pentru o pasăre prezidenţială. Prin urmare abordarea pistei trebuia făcută la o altitudine foarte joasă pentru a nu se pierde nici măcar 1 cm din pista de aterizare. Afară ceaţă deasă prin care nu se puteau auzi nici acordurile premonitorii ale lui Chopin. Piloţii aeronavei Tupolev au ignorat repetat semnalele primite de la turnul de control, care spuneau că nu se poate ateriza în siguranţă. Ascultarea cutiilor negre scoate la iveală acorduri dizarmonice pe care nici Chopin nu le-ar mai recunoaşte. Preşedintele iubit al polonezilor vrea neapărat să aterizeze în acel loc, în acel moment. Avionul atinge pomii şi…se zdrobeşte de pământ ca o pasăre rănită în aripă. De acum curg doar lacrimi şi şiroieşte sânge. Un preşedinte, oricât de iubit ar fi, nu are cum să treacă peste vorba unui pilot şi să ceară neapărat o aterizare acolo unde pilotul spune că nu este deloc sigur. Mă întreb, unde este mâna lui Dumnezeu în tot acest context?
În Polonia e doliu. Impunătoarea Varşovie este îngenuncheată şi se scaldă doar în lacrimi, lacrimi care vin de peste tot din lume. La Cracovia s-au stins luminile şi din Gdansk nu mai pornesc vapoare. Şi nici avioane! Dumnezeu să-i ierte pe toţi cei ce şi-au pierdut viaţa la Smolensk în decursul istoriei!
Update: Ultima ipoteza: eroare de comunicare intre piloti si turnul de control. Se pare ca in cele din urma bariera lingvistica poate fi fatala. Eu sincer imi imaginam in naivitatea mea ca o conditie indispensabila pentru a deveni pilot sau controlor de trafic este cunoasterea perfecta a limbii engleze.
E prematur sa emitem pareri… Si suntem prea jos. Intrebari insa, ar fi bine sa-si puna toti…
Pilotul Arkadiusz Protasiuk, cel care pilota avionul TU 154 care s-a prabusit sambata, nu numai ca beneficia de o cunoastere foarte buna a limbii ruse si a limbii engleze, dar cunostea foarte bine si aeroportul Smolensk, unde aterizase deja fara probleme cu 3 zile in urma transportandu-l pe premierul Donald Tusk.
În fine, dincolo de explicaţii, rămân faptele…
Numai cine nu stie ce conditii nemaipomenite trebuie sa indeplineasca un pilot poate sa creada ca erau atat de inexperimentati lingvistic
Ce trist…oare ce ar treb sa intelegem din toate tragediile din ultima vreme? …
Cred ca ar trebui sa intelegem faptul ca, oricine am fi, nu ne putem pricepe la toate si sa-i respectam pe cei de langa noi, recunocandu-le pregatirile profesionale.
Ai impresia ca pilotii erau roboti care executau orbeste niste decizii ale presedintelui? Execeptand pilotii kamikaze, cine se duce la moarte doar pentru ca a primit un ordin?
E curios cum de teoria vinovatiei pilotilor lansata de rusi imediat dupa accident si inainte de ancheta, a fost intens mediatizata pe blogurile din Romania.
Se ignora ca o alta aeronava a aterizat pe acelasi aeroport cu o ora inainte, se ignora ca la aeroport nu functiona instalatia de dirijare pe timp de noapte/ceata, se ignora ca mai era un aeroport civil in apropiere la Smolensk, se ignora ca daca era ceata si nu functiona instalatia, dupa o tentativa esuata pilotul nu ar fi riscat a doua si a treia.
Eu cred ca ceata nu era groasa si nici limba nu a constituit o bariera. Se pare ca pilotul stia si rusa si engleza si mai zburase cu trei zile inainte pe acelasi aeroport.
Eu cred ca a fost ambitia rusilor sa bicoteze festivitatile periclitandu-le aterizarea si ambitia polonezilor (inclusiv a pilotilor) sa nu se lase manipulati de rusi.
E o vorba “cine se scuza se acuza”
Sunt convins ca este foarte posibil sa aveti dreptate.
test
E naiv sa crezi ca rusii s-ar impusca singuri in picior cu o gafa de asemenea proportii.
Citind lista cu mortii, sar in ochi cei absenti de acolo: prim-ministrul Tusk(protestant si adversar al pres.Kaczinsky) si ministrul de externe Sikorsky(casatorit cu evreoamericana AnneAppelbaum).
Background-ul lui Tusk si felul cum a venit la putere sugereaza ca e posibil sa fie varful de lance al evreoamericanilor(ca si Sarkozy). Iar cel de la externe are sotioara din poporul ales de sine insusi, cum aveau cam toti “liderii” rusi.
La: /en.fondsk.ru/article.php?id=2906
e un articol scris cu putin inainte de accident, care lamureste multe lucruri despre ce se intampla pe acolo si despre istorie, care nu e chiar cum am invatat-o la scoala.