Se apropie sfârșitul lunii și, inevitabil, protestele programate de principalele confederații sindicale. Fără îndoială, România trece printr-o perioadă de tensiuni sociale destul de importante, poate cele mai importante din ultiii 20 de ani. Până acum guvernul României condus de președintele Traian Băsescu prin trompeta sa principală, premierul Emil Boc, ne-a arătat în ultimii doi ani de zile că nu este capabil să gestioneze România. Acum a sosit momentul să vedem dacă președintele Băsescu are capacitatea necesara pentru a detensiona dificilul context social pe care chiar dânsul l-a generat.
Să trecem în vedere, așadar, principalele modalități prin care Traian Băsescu și colaboratorii săi încearcă să rezolve neliniște socială.
1. La scurt timp după anunțarea măsurilor de austeritate, Traian Băsescu a ținut un discurs prin care a amenințat realmente pe cei care, în opinia sa, instigă populația la proteste. Discursul său a fost înfiorător, dând impresia că domnia sa este dispus la orice pentru a-și menține clica la putere, iar la 20 de ani de la căderea comunismului, o astfel de perspectivă nu poate fi deloc îmbucurătoare. Traian Băsescu a fost comandant de vas. Acolo el dădea ordine, subalternii trebuiau să se execute. Cam același lucru îl face și ca președinte al României. Singura diferență este că România nu este un vas, iar dânsul nu este comandant! Președintele României nu este deasupra românilor ci este în serviciul lor.
2. Zilele trecute la televiziuni a fost mediatizată o scrisoare anonimă trimisă de către o directoare de școală. Aceasta descria presiunile la care instituțiile de învățământ sunt amenințate ”de la centru” cu controale, concedieri, eliberări din funcții etc. În această cheie de lectură trebuie interpretate declarațiile domnului Funeriu din ultima vreme, conform cărora bacalaureatul se va desfășura în condiții normale pe data de 31 mai. Prin urmare, autoritățile române încearcă să detensioneze situația prin ulterioare amenințări, intimidări, santajuri etc. Cred că aceste atitudini produc un nod în gât chiar și în rândul generației tinere, căci sunt metode în care regimul comunist a excelat.
Pe de altă parte, domnul Băsescu (pe care în curând va trebbui să-l numim tovarăș) pare să fie un foarte bun cunoscător al poporului român. Metodele sale de intimidare au dat roadele pe care cei de la putere și le doreau. În pragul marilor greve generale din 31 mai, participarea bugetarilor la manifestațiile organizate este extrem de incertă conform unui comunicat Mediafax. ”Liderii sindicali au anunţat iniţial grevă generală şi de solidaritate în 31 mai în aproape toate sectoarele de activitate, ulterior unele federaţii s-au sustras de la protest, iar în prezent nici cei care au rămas fermi pe poziţie nu pot spune exact câţi angajaţi vor opri efectiv lucrul”, informează Mediafax. Românilor le e ciudă pe Băsescu, dar le este frică să purceadă la acțiunile legale care ar fi menite să le apere interesele în fața buzunarelor hulpave ale pdl-istilor. Și românului când îi este frică dă înapoi după zicala ”Pute, pute, da-i călduț”.
În România nu există nici măcar o cultură a protestului organizat. Sindicatele se băteau cu pumnul în piept după mitingul din Piața Victoriei, la care au participat, zice-se, 50.000 de oameni. Aș propune liderilor de sindicat să meargă în Italia pentru un schimb de experiență cu liderii sindicali din peninsulă. În italia, un miting de 50.000 de persoane trece absolut neobservat. În Italia apare câte o grevă generală tot la două luni, iar atunci se paralizeazî absolut totul, iar la mitinguri participă sute de mii de persoane, uneori atingând chiar milionul.
Greva generală de luni riscă să devină un fiasco total, iar Traian Băsescu este extrem de conștient de acest lucru. În aceste momente singurul lucru ce ar putea produce căderea Guvernului și, eventual, demiterea președintelui, ar fi o presiune socială extrem de puternică. Dar această presiune pare că nu se va concretiza. Traian Băsescu își savurează deja victoria, adulmecând aburul putred al banului public care va curge în continuare către buzunarele clientelei sale politice.
Recomandări: Andi Bob, Valapress, Presa in blugi, Gabitzu, Teo Negura, Cristian Lisandru, Florin Matei, Ioan Usca.
