Pe scurt despre moțiunea de cenzură

În mod normal, marți se va vota asupra moțiunii de cenzură înaintată de PSD împotriva Guvernului Boc IV. Sub amenințarea excluderii din partid, votul va fi extrem de strâns. Se estimează că PSD și PNL ar mai avea nevoie undeva intre 20 și 30 de voturi pentru a demite Guvernul Boc, iar băieții lui Ponta nu stau deloc cu mâinile-n sân ci încearcă să fie cât mai convingători. Și cum poate fi un politician, lider de partid, convingător? Propune carnete de membru și funcții de conducere celor care vor vota împotriva Guvernului. Asta da politică. Decât așa, mai bine să rămână Guvernul Boc în funcție. Voi explica și de ce.

Etic vorbind, scopul nu scuză mijloacele! Bun, înțeleg că momentan rațiunea de a exista a PSD-ului și a PNL-ului este aceea de a-l vedea mazilit pe Boc, eventual chiar și pe Băsescu. Adică cei din PSD vor să schimbe prin nesimțiri un guvern de nesimțiți. Îmi pare rău, dar la un asemenea demers eu spun ”pas”, pentru că schimbarea Guvernului nu ar aduce, de fapt, absolut nicio schimbare ci ar perpetua nesimțirea! Așa că aceste ”deal” nu ne avantajează. Adică să întârzie tranșa de la FMI doar din cauză că noi ne chinuim să schimbăm niște nesimțiti punând în loc alți nesimțiti? Nu câștigăm nimic.

Dar am și o motivație mai politică. Mi se pare atât de grotesc cum toți liderii din opoziție tot declară că sunt gata să preia funcția de premier. Adică încă nici nu a trecut moțiunea, dar deja cei din opoziție au început campania electorală pentru funcția de premier. Și atunci cum poți să spui că îți pasă de soarta românilor, când tu țintești doar ciolanul. Știți ce ar fi făcut niște lideri politici responsabili? S-ar fi pus la masă cu cei mai buni economiști și juriști pe care îi au și ar fi contruit împreună un program viabil ca alternativă la cel prezidențial! Ar fi venit în fața poporului și ar fi spus: ”Acesta este programul nostru. Pentru asta ne luptăm!” Dar ce fac liderii opoziției de fapt? Vin fiecare separat și spun poporului ”Programul nostru este mazilirea trio-ului Boc-Băsescă-Udrea. Dincolo de asta, vrem singuri la guvernare. Nu avem un program macroeconomic bine definit, dar asta se poate ajusta pe parcurs”. Păi să ai încredere în demersul unei astfel de opoziții?

În al treilea rând, trebuie să subliniez o realitate cruntă. Bun, trece moțiunea, cade Boc, se cutremură Bucureștiul. Băsescu va trebui să propună alt prim-ministru care să-și formeze un cabinet. Oare cine va fi propunerea lui Băsescu? Tot Boc! Boc V. Și pe cineva va lua Boc cel de-al cincelea cabinet al său? Păi tot pe duduia Udrea, Blaga, Berceanu, Videanu, deci tot nucleul tare al clientelei politice.

Atâta timp cât opoziția nu vine cu un program comun anticriză, sper că moțiunea nu va trece. Pentru că doar aruncarea unor principii disparate gen ”impozitarea progresivă a pensilor mari” nu este o soluție macroeconomică. Un program coerent trebuie să se bazeze pe cifre și calcule. Nici PSD și nici PNL nu le-au făcut de la A la Z. Dar atât Antonescu, cât și Ponta se văd prim-miniștrii într-un guvern monocolor, roșu pentru Ponta sau galben pentru Antonescu. În fața unor astfel de atitudini puerile nu poate decât să îmi vină râsul și apoi lacrimile!

P.S. O alta analiza pe aceasta tema puteti gasi AICI.

Sfoara in tara

About Dan Patrascu