Tainele unui oraș nu pot fi descoperite sau redescoperite decât atunci când ai cu cine să le împărtășești, pentru că descoperirile solitare, oricât ar fi ele de importante, nu îți pot oferi acel gust al împărtășirii care crește savoarea oricărui mister. Fiind într-o oarecare măsură conștient de acest aspect am pornit sâmbătă dimineață spre Catedrala din Timișoara, locul unde urma să mă întâlnesc cu ceilalți bloggeri care erau nerăbdători să cunoască Timișoara. Dimineața era răcoroasă și nimic nu părea să prevestească acea căldură meteorologică și sufletească ce avea să anime un proiect organizat cu multă sârguință și implicare de Nebuloasa și Cristina.
Când am revenit eu din Italia, detaliile organizatorice erau deja stabilite aproape în totalitate. În acest context, contribuția mea la acest proiect a fost alegerea ghidului. Cunoscându-l pe Dan Cărămidariu încă de pe vremea când ștergeam cu coatele colbul de pe băncile liceului nu am ezitat nicio clipă să-l propun ca ghid, cu atât mai mult cu cât este și el blogger. În cele din urmă propunerea mea s-a dovedit a fi providențială pentru că Dan a făcut o treabă excepțională, iar aceasta este părerea participanților, nu doar părerea mea. Ghidul nostru s-a evidențiat prin dibăcia de a nu turui pur și simplu niște date sau informații, integrându-le într-o poveste fascinantă despre ceea ce a fost Timișoara, ceea ce este ea acum și ceea ce ne-am dori cu toții să fie pe viitor. (un exemplu: cred că toți participanți își amintesc de proveniența cuvântului ”fraier” pe care Dan ne-a explicat-o la un moment dat).
Chiar dacă sunt născut și am crescut în Timișoara, sâmbătă am aflat destule informații noi despre orașul în care trăiesc. Am avut ocazia să vizitez Muzeul de Artă găzduit în Palatul Baroc și să admir expoziția Corneliu Baba, un pictor despre care am tot auzit dar ale cărui lucrări nu le văzusem până sâmbătă. Am avut ocazia să mă plimb (după mai mult de 10 ani) cu un tramvai vechi fabricat la Timișoara în ”epoca de aur”. Evident, tramvaiul era reamenajat special pentru scopuri turistice, având, cel puțin teoretic, și climă.

Makavelis foarte serios in timpul unui interviu
#TimisoaraNoastra mi-a oferit ocazia să cunosc oameni (pentru că înainte de bloggeri suntem toți oameni) pe care demult mi-am dorit să-i cunosc. Andrei Crivăț, spre exemplu, este inconfundabil știind să spună mereu o glumă și să înveselească atmosfera. M-am bucurat să o cunosc și pe Tomata cu Scufita, iar bucuria mi-a crescut și mai mult atunci când am observat că eram mai roșu decât ea
). Makavelis este cu totul altfel decât mi l-aș fi imaginat. În poză îl puteți vedea concentrat în timpul unui interviu.
Apoi cum să nu-mi aduc aminte de discuția din Scârtz, atunci când la masă ne-am așezat în formație completă cei trei Dani (Stefancu, Cărămidariu și subsemnatul), Adi Dragos si Boghi. Acum probabil mulți se vor șoca citind următoarele rânduri. Principalele teme de discuție au fost istoria creștinismului, teologia, deosebirile teologice dintre confesiunile creștine sau valorile creștine în Europa de azi. Acum serios, cine și-ar fi putut imagina că De ce? ar putea participa cu mare interes la astfel de discutii? Ei bine, a făcut-o și discuția nu a ajuns la capăt căci Nebuloasa ne strunea să o luăm iarăși la picior. Prin urmare, va urma o continuare
. oricu, principalul participant la discuție a fost Adi Dragos, lucru care nu m-a mirat pentru ca si in intalnirile anterioare mi-a lăsat impresia de blogger interesat și de ”chestii serioase”.
Evident trebuie să le menționez și pe Corina Georgescu, mama acestui proiect pe plan național și Ana Bulgăr, responsabila plină de entuziasm a proiectului #prinRomania.
Trăgând linie, #TimișoaraNoastra mi s-a părut un proiect extrem de benefic pentru Timișoara și extrem de util pentru bloggeri. Îi aștept acum pe haterii de serviciu care trebuie să-și facă datoria și să blameze inițiativa
Poze

La inceput de drum

Bloggerii se culturalizeaza la Opera din Timisoara

Tramvaiul minune: surpriza organizatorilor

In tramvati, o sedinta gratuita de sauna

Ceea ce eu am numit #churchtweetmeet







Se accepta. Oricum, mi-a facut placere.
Mi-a făcut plăcere să ne cunoaştem şi am inţeles că tu eşti “vinovatul” care l-a introdus pe Domnul Dan Cărămidariu în ecuaţia #timisoaranoastra. Trebuie să te felicit, nu-i aşa?
Ce rau imi pare ca nu am ami ajuns. Am amintit si eu pe blogu-mi de acest proiect care vad ca a iesit zuper!
@Corina Georgescu
Da, eu am fost capul rautatilor in ceea ce il priveste pe ghid. Totusi nu merit felicitari. Toate felicitarile le merita Dan Caramidariu.
@Raimi
Esti binevenit sa participi la toate proiectele bloggerilor din Timisoara, si ma refer in primul rand la blogmeeturi.
Felicitari
sunteti o elita a blogosferei romanesti
Uau, probabil ca acum sunteti un pseudo-club al bloggerilor din Timisoara !
Pe unde ati mers cu tramvaiul ala l-am parcurs si eu per pedes ca nu ma descurc cu tramvaiele si troleurile !
Am si eu o intrebare Domul Catolic are 12 altare ?
M-ar interesa asa din curiozitate si niste poze cu Timisoara veche, daca mai exista sau noul si vechiul sunt impletite si e mai greu de facut o diferenta !
Si eu vreau la urmatorul blogmeet!!! Cand e, unde e?
Dane,
Blogmeet-urile au loc de obicei in ultima duminica din fiecare luna. Vei fi la curent
@Ova
Pai cea mai mare parte a traseului am facut-o si noi tot pe jos. Chestia cu tramvaiul a fost o surpriza pentru oaspetii nostri.
Referitor la numarul altarelor din Dom, personal nu stiu cate are. Poate stie ghidul nostru
@ova: Nu stiu, dar ma indoiesc sa fie 12… daca ma gandesc bine sunt 3 sau 4 altare laterale (deci in total 6 sau
si unul principal. Recomand o vizita pentru lamurire. Te duci, te uiti, vezi, le numeri.