Un Chinez ca tot românul se întreabă de unde izvorăște plăcerea neprețuită a înjurăturilor anonime pe blog. Această realitate este cunoscută, cu siguranță, de către toți bloggerii activi care au un număr mai mic sau mai mare de așa-numiți hateri. Aceștia își fac aproape la fiecare postare norma de înjurături anonime, de multe ori postând mai multe comentarii cu nick-uri fictive pentru da impresia că ceata ”înjurătorilor” este mai mare. Oare de ce fac oamenii acest lucru? Să încercăm un studiu antropologic schematic.
Internetul este un instrument de coagulare a societății internautice. La un prim nivel utilizatorii de internet se adună în jurul creatorilor de conținut care au păreri asemănătoare, rezultând discuții civilizate. Există, însă, și excepții notabile. Internetul este, fără doar și poate, un mediu concurențial și anumite comunități adunate în jurul unor idei comune se vor simți mereu atacate de notorietatea altora. Atunci se începe războiul. Un individ al grupului care se simte amenințat intră în mediile generatoare de conținut ale grupului concurent și începe să înjure sub anonimat pentru a nu-și desconspira apartenența. Pentru acești oameni scopul scuză mijloacele, iar ceea ce contează este doar rezultatul final pe care ei, din păcate, îl intuiesc în mod eronat, pentru că înjurăturile anonime nu vor avea efectul scontat. Un efect mult mai amplu l-ar avea o critică argumentată.
Există, însă, și o altă categorie de internauți care nu aparțin niciunei comunități închegate ci vagabondează prin internet în căutarea unor bloggeri buni de înjurat, fără a avea măcar vreun scop. În acest caz problema de fond este înțelegerea greșită a conceptului de libertate și a relației acestuia cu conceptul de responsabilitate. Utilizatorul de internet are, practic, acces la orice și își poate spune părerea în orice circumstanță. Practic, internetul oferă o libertate imensă, pe care, însă, acești indivizi nu știu să o gestioneze. În aceeași situație s-a aflat și poporul român în 1990, când libertatea a dat năvală peste noi, iar noi nu știam ce să facem cu ea. În cazul nostru specific, utilizatorul nostru de internet înțelege libertatea ca posibilitate de a-și vărsa frustrările în mod public, dar și anonim în același timp. Internetul oferă utilizatorilor această posibilitate de manifestare în mod schizoid.
Astfel, cei care înjură anonim în online au o uriașă problemă de relaționare și de înețelegere a propriilor drepturi. Data fiind posibilitatea anonimatului, manifestările acestor persoane spun mult mai multe despre universul lor interior decât ar spune o discuție face to face. Poți cunoaște omul cu adevărat în momentul în care îi dai posibilitatea să se manifeste fără bariere și sub protecția anonimatului. Or, acest tip de oameni au serioase probleme psihologice care derivă dintr-o relaționare deficientă cu alteritatea. Ce cele mai multe ori aceste persoane se supraevaluează în mod conștient și refuză să-și asume responsabilități. Sunt, de regulă, persoane pasive cărora le lipsește cu desăvârșire spiritul de echipă și deschiderea dialogică. În viața reală sunt, cel mai probabil, destul de calme și discrete, ca un câine care din spatele gardului ai zice că rupe tot, dar atunci când cineva intră devine mielușel. În cazul nostru, gardul este monitorul!
Din aceste motive eu personal compătimesc sincer persoanele care se manifestă în acest mod la mine pe blog și îi îndemn pe toți bloggerii să facă la fel.