Viaţa politică românească nu a intrat în hibernare după alegerile prezidenţiale din decembrie 2009. Dimpotrivă, rezultatele alegerilor prezidenţiale au zguduit din temelii întreg eşafodajul politic, astfel incât pasivitatea este practic imposibilă. Prin urmare, în 20 februarie a avut loc Congresul Extraordinar al PSD, congres devenit un veritabil eveniment mediatic şi care l-a adus în fruntea PSD-ului pe Victor Ponta. Pe 28 februarie va avea loc congresul Partidului Conservator, iar la începutul lui martie va avea loc Congresul PNL-ului. Singurul partid care zace bolnăvicios într-o stare de autosuficienţă arogantă este PDL-ul care pare a fi preocupat mai mult de deturnarea banului public spre acoperirea cheltuielilor de campanie decât de guvernarea reală a ţării. Doar discuţiile stârnite de Cristian Preda şi Monica Macovei au gâdilat puţin visarea PDL-ului, al cărui lider de facto (adică Băsescu) pare să se dedice exclusiv nunrilor voluptoasei Elena Udrea.
În tot acest context, partidele politice nu pot sta pe loc. Se aleg, sau realeg, presedintii de partid, se rearanjeaza taberele, se creioneaza noi aliante si posibile colaborari. Astfel, noua conducere a PSD pare să nu mai agreeze alianţa cu PC, Miron Mitrea declarând la Hotnews.ro (înainte să se afle rezultatul congresului) că alianţa se va desface dacă Victor Ponta va câştiga. Domnul Ponta a câştigat, prin urmare această despărţire dintre PC şi PSD pare inevitabilă.
Flacăra iubirii dintre aceste două partide era, insă, foarte slăbită. Cei care au urmărit desfăşurarea Congresului PSD la Antena3 au putut observa cum jurnaliştii trustului Intact puneau la zid PSD-ul într-o manieră care mi-a dat de gândit, folosind, fără sfială, expresii precum „guvernarea PSD a fost hoţia cea mai mare”, chiar în faţa unor lideri precum Mircea Geoană. Era clar: se schimbase limbajul referitor la PSD!
În aceste zile s-a mers, însă, cu un pas mai departe. Marţi, 23 februarie 2010, Crin Antonescu şi-a lansat moţiunea în virtutea căreia va candida la şefia PNL. Cu acest prilej, Antonescu a declarat că întrevede posibilitatea unui dialog intensificat cu PC, întrucât PNL îşi asumă mai mult ca niciodată valori conservatoare, ne informează Hotnews.ro.
Evident, această declaraţie a aprin spiritele şi nu sunt puţini cei care sar acum la gâtul lui Crin Antonescu. Comentatorii articolului par să nu fie de acord poziţia lui Crin Antonescu, argumentele lor nedepăşind, totuşi, stadiul unor lozinci de pe stadion. Chiar dacă majoritatea oamenilor sunt de părere că nu mai există stânga şi dreapta la noi în ţară şi că singurul criteriu de acţiune al partidelor politice este propriul buzunar, cred că o discuţie referitoare la un dialog intensificat între PNL şi PC nu poate pleca decât de la un fond comun reperabil în ograda ambelor partide. Prin urmare, să vedem, care ar fi obiectivele PNL şi PC conform statului fiecăui partid.
|
Obiectivele PNL |
Obiectivele PC |
| Art. 5 (1) Partidul Naţional Liberal promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic şi consolidarea sistemului democratic şi a securităţii naţionale, apărarea drepturilor omului şi ale familiei, protecţia, garantarea, consolidarea şi extinderea proprietăţii private, schimbul de valori economice şi culturale, accesul liber şi egal la educaţie.
Art. 6 (2) •a) garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor; •b) aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic şi al asigurării coeziunii economice şi sociale; •c) promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat; •d) respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii României; •e) garantarea proprietăţii private; •f) restrângerea categoriei bunurilor ce fac obiectul proprietăţii publice; •g) stimularea iniţiativei private cu respectarea regulilor de concurenţă; •h) eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor şi a persoanelor; •i) reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie şi pe respectarea principiului subsidiarităţii; •j) apărarea şi întărirea autonomiei locale prin promovarea şi asigurarea principiilor democraţiei şi ale descentralizării puterii; •k) asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la educaţie, încurajarea dezvoltării educaţiei şi a cercetării, educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică; •l) combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, convingeri sau apartenenţă la o categorie defavorizată;
|
Art.2 – Partidului Conservator promoveaza doctrina conservatoare. Aceasta doctrina ofera repere teoretice si practice pentru solutionarea contradictiilor majore manifestate in cadrul principalelor sisteme politice ale societatii contemporane si are in centrul sau valorile economiei de piata concurentiale si ale statului de drept.
Art. 3 – Valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Conservator sunt: a) manifestarea libera a personalitatii umane prin exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; Art. 4 – Partidul Conservator este formatiunea angajata pentru a-i reprezenta politic pe toti aceia care cred in democratie si in valoare, in necesitatea implinirii personalitatii si afirmarii demnitatii umane. Avand in vedere ca personalitatea si demnitatea umana se pot afirma numai in conditiile existentei unui anumit nivel de bunastare, Partidului Conservator sustine cu prioritate interesele intreprinzatorilor particulari, initiativa privata si economia de piata concurentiala. Partidul Conservator actioneaza pentru dezvoltarea clasei de mijloc in Romania, promovarea capitalului autohton, ideea de onoare, de moralitate in politica si de combatere a oportunismului. |
Prin urmare, iată că la nivel de obiective declarate prin statut, exista asemănări substanţiale între PNL şi PC. Amânouă partide militează pentru statul minimalist, pentru salvgardarea drepturilor fundamentale ale omului, pe economia de piaţă concurenţială etc. Amândouă viziuni îşi propun garantarea proprietăţii private şi încurajarea iniţiativei private. Din punct de vedere social, atât PNL-ul cât şi PC-ul îşi clădesc obiectivele în jurul familiei. Fără niciun fel de echivo, putem afirma că aceste viziuni sunt de dreapta, prin urmare, la nivel programatic, poate exista un dialog intensificat între PNL şi PC. Desigur, cei mai mulţi comentatori evită să se informeze înainte de a emite judecăţi, fiin mult mai uşor să-ţi camuflezi indolenţa sub girul iluzoriu al unei înţelepciuni aforistice.
Plecând de la statutele celor două partide, o alianţă nu ar fi deloc împotriva naturii, ci ar marca înfiinţarea unui pol de dreapta în care ar putea fi cooptat şi PNTCD-ul, iar astfel s-ar crea o reală concurenţă unui PDL care pare a fi de dreapta doar la nivel declarativ. Crearea unui astfel de pol ar pune reale dificultăţi PDL-ului şi la viitoarele alegeri prezidenţiale, întrucât un PDL-fără Băsecu nu cred să obţină mai mult de 25%. Stânga pare să se spargă. Plecările din PSD destabilizează mamultul, însă doar pe termen scurt. Pentru a controla stânga, Băsescu îşi face şi un partid de stânga pe care îl va conduce din umbră şi care va fi format din actualii „independenţi”. Cu aceste preocupări, Băsescu riscă să piardă, însă, tocmai dreapta pe care o credea doar a sa.
Prin urmare, o alianţă PNL-PC-PNTCD ar putea obtine 30% la alegerile parlamentare din 2012, concretizându-se, astfel, ca principalul pol de dreapta din România. PDL îşi va pierde întâietatea şi toată scena politică se va reconfigura. După cum s-a văzut, o astfel de alianţă nu ar fi deloc ciudată la nivel ideologic, ci dimpotrivă una absolut logică.
Pe de altă parte, o alianţă nu se poate tranşa doar la nivel de comparaţie a statutului. O altă componentă extrem de importantă este imaginea, or Dan Voiculescu nu se bucură de o imagine prea imaculată. Băsescu a reuşit să-i construiască o imagine de mogul rău. Este drept, strădania lui Băsescu pare să fi fost în van, căci modul în care Dan Voiculescu şi apropiaţii glumesc pe seama ei, schimbă puţin percepţia publicului. Pe de altă parte, păcatele tinereţii par să joace un rol important în această ecuaţie, pe data de 5 februarie Curtea de Apel Bucureşti dând sentinţa că Dan Voiculescu a făcut poliţie politică. Acest fapt nu poate fi trecut cu vederea, dar i-aş ruga pe lupii moralişti să-mi arate un singur politician important din România care este curat ca lacrima!
În concluzie, reiterez faptul că nu mă fac militantul zelos al unei alianţe PNL-PC. Materialul de faţă se doreşte a fi doar o simplă analiză ideologică comparată, din care reiese, în mod clar, că nu există vreo incompatibilitate ideologică între PNL şi PC. Restul e politică şi politicianism!
Surse:
Articole blogomenale pe această temă şi alte teme politice:
Codex Politicus, despre partiele mici si marile televiziuni.
Transildania si Lilick despre reprezentarea ardelenilor în conucerile centrale ale partidelor.
Deceneu despre candidatura pe motiune intr-un partid politic.
Garcia Muerte despre candiatura cu motiune. (Tot nu pot comenta la tine pe blog, nici macar autentificat cu userul de wordpress!).
Dan Mihalache despre paranoia functiilor de partid.
Politeia despre sfarsitul statului social.
